www.paulalbu.ro

Foto www.paulalbu.ro

…e bine!

Sau cel putin asa trag eu concluzia, auzind peste tot plangeri din partea gravidelor legate de modul in care sunt tratate in aceeasi perioada a vietii lor de societate.

Cei drept nu m-am folosit pana acum de burtica mea  sub nici o forma si nici nu astept vreun  tratament preferential pentru ca am decis eu sa fac un copil, dar chiar si asa, mai ales in ultima luna, cand totul capata dimensiuni apocaliptice (atat fizic cat si psihic) pentru viitoarea mamica, este o adevarata placere sa vezi ca celorlalti le pasa de binele tau sau macar incearca sa inteleaga ca cele peste 30 de grade au un impact naucitor asupra organismului tau.

Toate gesturile acestea de atentie si grija suplimentare m-au fasticit din primul moment in care le-am primit si, sincer, nu m-au facut sa ma simt mai bine, ci din contra ciudat si neputincios. Mi se parea extrem de gresit ca oameni care ma stiau de atata timp sa devina peste noapte extraordinar de atenti si amabili cu mine de parca aveam vreo boala in stagiu terminal. Acum apreciez toate aceste gesturi  la adevarat lor valoare.

Revenind la bula mea: la cam toate cozile aud strigandu-se „Doamna gravida, va rugam poftiti in fata!” si de fiecare data ma uit in spatele meu sa vad cui fac loc si apoi ma inrosesc si le explic ca nu e nevoie, ma simt in regula, pot sta la coada (nu vad de ce as beneficia de acest drept daca ma simt bine, spre nemultumirea Viitorului Tata care imi spune ca ii invat prost si data viitoare nu o sa ma mai bage in seama). Usile mi se deschideau si inainte deci nici aici nu am probleme (decat cu acrobatiile adiacente facerii loc burtii). La baie, doar doamnele batrane nu par interesate  de pepenasul meu si considera ca in mod cert experienta le permite sa ma ignore, dar nu mi s-a intamplat niciodata sa sufar. La semafor, inca se baga in seama „baietii” pentru o liniuta.  De Mastercard a fost fata domnului care a venit dupa mine pana in benzinarie si a ramas cu zambetul inghetat pe fata cand a coborat mai intai „mingea”din masina.

Singura amintire neplacuta o am recent din Unirea cand s-a pornit o falsa alarma de incediu la un magazin si am fost rugati sa parasim calmi cladirea. Evident toti s-au bulucit pe scarile rulante si m-ar fi calcat linistiti  in picioare daca dimenisunile pe care le posed in acest moment (nu doar pe inaltime!) nu m-ar fi ajutat sa ma tin tare pe pozitii. Dar imbrancita am fost!

In rest… stiu ca e bine in bula mea pentru ca am avut ocazia sa dau nas cu realitatea de cateva ori de cand burta mea e vizibila si nu e deloc placuta.

Ultima „scufundare” in realitatea a avut loc in Piata Amzei la marea administratie de sector unde un paznic sef pe “scara” lui  mi-a adus aminte ca m-as intoarce in bula mea cu drag daca nu as avea nevoie de  sistem. La 8 14 dimineata, era deja coada formata in soare si oamenii asteptau sa se deschida sediul, la baza scarilor de acces in sfanta institutie, supervizati de pe ultimele trepte de un nene care molfaia zambitor un sandvis. Omul nu facea decat sa nu dea voie amaratilor in cladire pana la 8 30  cand incepea programul. Dar o facea cu atata satisfactie! Erau clar minutele lui de glorie fata de multimea prostita de soare deja.  M-am dus sa il intreb daca ma asez la coada care trebuie. Evident ca nu am primit alt raspuns decat de a ma alinia la coada ca vad eu dupa, lucru pe care ma si pregateam sa il fac, cand din rand au iesit doi barbati care i-au spus sa ma lase sa intru in cladire sa stau jos. Sefu’ la plantatie a zambit satisfacut din nou si a zis NU. Suparati, oamenii l-au botezat Cap de tarate si m-au rugat sa ma retrag la umbra pe o bancuta. Minutele Capului de tarate de fericire s-au terminat la 8 30 cand a redevenit un invizibil la o intrare dar ghiseele sau cozile absurde la care a trebuit sa ma perind nu s-au terminat prea curand in acea zi. Nu are sens sa detaliez toata experienta dar in ziua aceea am inteles ca, in Romania reala, cand esti gravida:

  • barbatii sunt mult mai sensibili la aparitia unei gravide decat femeile si, in mod cert, mult mai atenti decat cu mamele care au deja copii (indiferent de numarul si marimea acestora)
  • 90% dintre femei par imune, mai ales daca sunt deja mame, la gravide. Au mai vazut ele d’alde d’astea! Ceva din atitudinea lor spune: si eu am suferit (aici nu prea inteleg de ce), las’ sa suferi si tu.
  • atitudinea celor din jurul gravidelor fata de starea lor pare a fi direct proportionala cu gradul de educatie. nu mai detaliez.

Din pacate, ca gravida in Romania, trebuie sa iti stii drepturile si sa le ceri raspicat si fara rusine.  Lucru pe care l-am facut de cateva ori cand, fizic, am simtit ca nu mai pot. Si functioneaza. Da, nu e situatia ideala, dar viata reala nu e un film romantic.

Asadar nu pot decat sa ma bucur ca in bula mea de gravida e bine si sa doresc tuturor viitoarelor mamici sa si-o gaseasca pe a lor cat mai curand.

Ti-a placut? Da mai departe!

    Din aceeasi serie:

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Post Navigation