viata este, de fapt, o continua improvizatie inconstienta. nu stim ce urmeaza sa se intample dar, fie ca suntem sau nu pregatiti, mergem mai departe. nu e ca si cand cineva ne-ar spune de dinainte replicile perfecte pentru conversatii savuroase sau cuvintele cele mai potrivite pentru situatii delicate. de o luna de zile, in fiecare Read More →

eu una mi-am notat cu atentie in agenda: editia a 3-a a V For Verde –  targ de produse bio si viata sanatoasa. se intampla tot week-end-ul la Casa Universitarilor intre orele 11-20. dupa care, duminica, ma opresc la Sala Radio, la extraordinarul concert – Roots Revival , Colors of Maria. e un spectacol si sambata in Read More →

In septembrie, la Bucuresti (mai bine spus pe Lipscani), are loc prima editie a Fest pe Lipscani, un festival aflat la prima editie dar care suna extrem de promitator. Aceast an ii este dedicat lui Horatiu Malaiele (organizatorii si-au propus sa dedice fiecare editie cate unui mare artist din domeniul teatral). Totul se intampla in perioada 10 -21 septembrie Read More →

Vineri seara cand am ajuns in fata salii Teatrului Apropo, am crezut ca am inteles gresit adresa. O fi el un teatru de cartier, independent, dar arata ca o sala de repetitii in cel mai bun caz (ceea ce si e in majoritatea timpului, am aflat ulterior). Este o sala mica de maxim 30 de Read More →

Fix acum o saptamana (bine, era tot o zi de marti doar ca 13 si mai spre inserat) pe o caldura naucitoare, am intins-o la drum rupandu-ma de agenda zilnica, spre Alexandria, orasul care de vreo 8 ani se lasa, timp de o saptamana,  cuprins de teatru, de spirit tanar, de emotii, de pasiuni… de Read More →

Sau Dansul Mortii este o poveste magica interpretata de un papusar si infinitele sale „personaje” carismatice, pe ritmul mai mult sau mai putin straniiilor instrumente la care duo-ul rat’n’X se desfasoara. O muzica de basm, acompaniaza intreagul spectacol si sustine dansul creaturilor bizare manuite cu indemanare de un singur om. O spanioloaica, studenta la „papusari” Read More →

Ieri piticii mei au avut treaba. Asta nu pentru ca am tinut eu neaparat sa ii ocup ci pentru ca viata in Capitala nu are cum sa se petreaca pur si simplu fara contributia lor. Treaba #1 La spalatoria auto din cartier, la care apelez (as minti sa spun frecvent) cand nu am timp sa Read More →

Mi-a deschis ochii pentru teatru profesoara mea de franceza de la Clubul Elevilor din Constanta. La 8 ani m-am inscris la cursul ei fara sa banuiesc ce urmeaza. Nu ma gandeam la conjugari, accente sau argou, dar nici la faptul ca ceea ce parea un simplu curs de franceza avea sa imi schimbe atitudinea fata Read More →