Ma jur ca am sa fac tot posibilul sa fiu o batranica simpatica. Una plina de vorbe de duh care vrea mereu sa ramana conectata la noutatile vietii.
Si daca nu am sa am masina (pentru ca mi-am papat toate punctele intre timp), am sa incerc sa nu circul cu mijloacele de transport in comun la ore de varf.
Daca, totusi, voi nimeri prin tramvai, am sa imi mushc dintii sa nu comentez la cei tineri care stau jos. E drepul lor ca si al meu. Si daca urmeaza sa cobor peste 5 statii am sa incerc sa nu ma lipesc de prima bara din mijlocul scarilor, blocand astfel fluxul de calatori, sau inducand in eroare pe toti care vor sa coboare la prima statie.
Nu am sa car sacosi grele dupa mine. Nu are sens. Oricum am sa mananc putin si ies zilnic la plimbare ca alta treaba nu am.
Dar pana la varsta a treia eu cred ca voi reusi sa imi fac o mica familie care sa ma ajute sa nu uit ce mi-am promis, sa nu devin ce nu-mi doresc. Si poate pana atunci inventeza cineva teleportarea fara consum de resurse naturale si poluare sau tineretea-fara-batranete, sau pur-si-simplu construiesc un oras special dedicat varstei a treia.Ca tare greu e, maica, sa fii o batranica simpatica!
Frumos scris…Iti doresc succes in indeplinirea ideilor propuse.
uitandu-te la dreapta cand escaladezi trecerea de pietoni, vei avea sanse maxime sa-ti cunosti creatoru’ inainte de vreme. sau poate emigrezi….
bafta-n trafic!