AUR VECHI_FITS2013©Sebastian Marcovici (4)Pentru ca s-au decalat orele de incepere a spectacolelor, am ajuns la Aur Vechi dupa ce incepuse de vreo 5 minute. Incercand sa imi recapat suflul si nestiind cum sa pierd cat mai putin din spectacol si sa nu fac zgomot, am bajbait in intuneric si am gasit ultimul loc liber din spate, unde am si ramas, desi Ruxa si Madalina imi pastrasera un loc chiar in primul rand (niste doamne!). Practic am stat catarata pe scaun ca sa fiu sigura ca vad bine absolut tot ce se petrece in fiecare colt al scenei. Absolut inconfortabil, dar m-am dat seama de asta abia cand am iesit din sala.

Aparitia mea la spectacol a fost insa doar o  incheiere triumfala a unei curse infernale de doar 7 minute pe nesfarsite intinderi de piatra cubica de la sala unde inca se aplauda Ubu Roi. In urma mea, un cuplu de japonezi dolofani (daca zic pitici e pleonasm, nu?)  mi-au vazut biletul si ca alergam in aceeasi directie si au tipat cu zambetul pe buze dupa mine: „Flamenco!” . M-am oprit si am incercat sa schimb doua cuvinte cu ei in engleza. Bariera lingvistica totala. Am alergat insa apoi impreuna pana la Sala Thalia, uniti de dorinta de a urmari Oro Viejo.

Nu vreau sa fac o cronica a spectacolului dar va spun deschis ca daca pana acum vroiam sa invat sa dansez flamenco, dupa Oro Viejo am decis ca trebuie sa o fac. E prea mult suflet, prea multa pasiune in dansul asta ca sa nu ramai fermecat. Sa nu-ti doresti sa fii tu acolo, sa te eliberezi, sa te exprimi. Fiecare muschi incordat, fiecare cambrare, fiecare privire sau rasucire a dansatorilor, fiecare pocnet de deget sau zgomot al pasilor apasati iti vorbesc si te rascolesc. E o tensiune plina de pasiune,  e senzualitate eliberata brutal. E viata si sentiment.

AUR VECHI_FITS2013©Sebastian Marcovici (1)Mai departe de orice poveste narata de minunata vocea a Rosariei La Tremendita, ritmul pe care cei 3 dansatori se desfasoara este nebunesc: de la momente in care eleganta baletului clasic este incorporata in miscarile de flamenco si pana la  solo-urile Rociei Molina careia am crezut ca ii va ceda inima la un moment dat, nu iti poti desprinde privirea de la ei. Nici in acest moment nu mi se pare omeneste posibil sa pui atat de multe pasiune si sa fii capabil de un asemenea efort fizic si apoi sa treci mai departe la urmatorul moment fara sa tradezi nici macar un semn de extenuare.

sursa foto

Ti-a placut? Da mai departe!

    Din aceeasi serie:

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Post Navigation