radiografie aparat ortodonticAm purtat aparat dentar de mica. De vreo 2 ori, din diverse motive. Am purtata d’ala clasic si mobil pentru ca eram copil si inca puteam  (atunci se spunea ca doar pana la 18 ani se pot face corectii) dar si pentru ca in anii 90’’ nu aveai alte optiuni. L-am purtata cu o ambitie demna de invidiat, non stop si chiar mi-l intorceam singura cu cheita. Dupa 2 saptamani nu mai scuipam cand vorbeam, nu mai pelteam sau rrr-iam cuvintele si lumea nici macar nu mai observa sarmulita care trona ascunsa de buze.

In 6 luni nu mai eram vampiras  si aveam o dantura perfecta. Noroc ca am parinti cu mintea deschisa si s-au gandit sa il folosesc. Ce nu se inventase inca atunci si nu mi-a zis nimeni erau retainerele fixate pe spatele dintelui dupa indreptare ca sa ramana in pozitie sau aparatul de contentie. Asa ca dupa cativa ani m-am trezit ca dintii mei frumosi si albi (inca nu fumam) au inceput sa imi migreze. Unde, sincer, nu stiu, ca oricum am prea multi, dar s-a dus fiecare in legea lui. M-am amarat cumplit pentru ca o buna perioada nimeni nu avea nici o solute pentru aceasta situatie.

Si apoi am aflat de aparatele dentare fixe,  dedicate adultilor, si  mi-a revenit pofta de viata. Erau doar metalice la inceput si EXTREM de scumpe. Acum oferta este foarte diversificata (atat ca pret cat si ca material), preturile au scazut si cam toate cabinetele stomatologice le ofera si in rate. Deci e momentul sa imi pun aparat dentar! Din nou!

Revin intr-un post urmator cu primii pasi (vizita la ortodont, radiografii, mulaje …) pe care trebuie sa ii faceti daca va puneti aparat dentar, ce intrebari trebuie sa puneti si cum sa calculati adevaratul pret al unui asemenea tratament, cum va alegeti ortodontul.

De ce aparat dentar acum? Din nou!?

Mai departe de motivele clasice pentru care ai vrea sa porti aparat la maturitate eu o vad nu neaparat ca o investitie estetica ci  profilactica: nu o sa mai fac carii la punctele de contact si nu mai risc sa mi se blocheze maxilarul cand mi-e lumea mai draga.

Bonus de poveste: Extractiile

Daca baba sufera la frumusete si eu a trebuit sa iau in considerare sacrificarea unor dinti  pentru o cat mai buna aranjare a danturii cu ajutorul aparatului. Am decis impreuna cu ortodontul meu sa mai creez niste spatiu, renuntand la doua masele cu probleme grave, care oricum stateau de ornament in gura mea  in asteptarea unui implant.

Nu v-am zis dar fug de implant ca de draq. Ideea de a avea o bucata de metal in os forever (din proprie initiativa) sau de a face lifting de sinus (ca de acum doar asta e singura solutie) oricat de sigur si banal a devenit ca operatiune nu ma incanta deloc. Asa incat am decis sa ma impac cu spatiile din dantura pana cand imi pun aparatul si cum se apropie momentul,  unii din pasii antemergatori au fost EXTRACTIILE!

Scoatem maselele,  coasem gingia

Prima experienta cu extractia unui molar cu nabadai, a avut loc  la clinica de chirurgie maxilo – faciala din Constanta acum mult timp (ce nume inspaimantator!) si si-a pus amprenta grav asupra mintii mele. Adica traiesc cu teroare in suflet de cand s-a consumat evenimentul. Nu intru in detalii dar a fost ca un accident cumplit provocat intentionat, dupa care mi-am revenit greu si am ramas cu sechele.

Alaltaieri seara, dentistul care a facut extractia (prima oara cand il vedeam deci inca catalogat in zona vinovat pana la proba contrarie 🙂), ca un barbat adevarat, nu s-a lasat impresionat de avertismentele mele spuse cu zambet timid si trist si cu glas tremurat: stiti mi-e teribil de teama. nu va cunosc si nu am un istoric foarte placut cu extractiile. si, in plus, sunt unul din acei pacienti  care au toate anomaliile declarate sau inca nedescoperite posibile. Repet, cred ca asta le spun toti de nimeni nu ma crede de la inceput ca sunt speciala. Dupa ce realizeaza ca nu ii mint si se lovesc de realitate toti raman uimiti si incearca sa faca un studiu de caz pe mine.

Omul si –a vazut de treaba serios, dandu-mi vreo doua replici cinstite si deloc linistitoare. „m-am prins, o sa fie provocator. chiar aveti niste radacini aparte si maseaua  asta cere sa fie facuta bucati. o  sa dureze ceva asa ca ce-a de-a doua extractie nu o facem tot azi „(banuiam eu).

A durat o ora, a trebuit sa imi taie profund gingia si sa o coasa la loc (impreuna cu cele adiacente, lucru pe care l-am observat apoi si nu l-am inteles foarte clar). M-a durut un pic maxilarul cand se opintea sa imi scoata maseaua si prima injectie de anestezie. In rest… O sa sune ciudat daca spun ca astept cu nerabdare a doua extractie? Ca asa e.

Nu am dureri, nu m-am umflat si datorita unei pastilute servite la receptie, dupa vreo 10 minute eram chiar pusa pe sotii (radeam in gand caci nu aveam alte optiuni). Dupa 30 de min am tras cu coada ochiului la ustensile. Nu pareau absolut deloc amenintatoare, ba din contra, ceva mai ok decat cele desfasurate pe masa de lucrur a ortodontului, de exemplu. Dar a tras ceva de maseaua mea si era sange peste tot.

Sincer, ca o veterena a problemelor dentare, va anunt ca stomatologia a evoluat (bine, asta am aflat de vreo 10 ani cand mi-am schimbat dentista aia depasita din Constanta) si ca atunci cand va alegeti desntistul mai bine dati un ban in plus (diferentele la gasesc oarecum mici in general) si mergeti la cineva care tine pasul cu ultimele tehnici si proceduri. O sa va placa la dentist.

Ti-a placut? Da mai departe!

    Din aceeasi serie:

    3 Thoughts on “Imi pun aparat dentar … din nou

    1. Eu am implant facut si e ok..

    2. provinciala on 04/26/2013 at 14:17 said:

      pai nu zic altfel. doar ca fac tot ce pot sa nu. din printip:)piticii mei…

    3. Pingback: Cum (nu) se lesina | Provinciala

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Post Navigation