Mi-am luat pantofi.Pai era si cazul , avand in vedere ca…imi trebuia de musai
cea de-a 20 pereche :).Sunt foarte mandra de ei si am sa-i port pana ma plictisesc
adik pana imi cumpar urmatoarea pereche..adik destul de putin.Pe urma ii voi depozita
evident alaturi de celelalte perechi de pantofi.
Povestea mea ce se leaga de acesti minunati un-fel -de balerini-de-piele-ntoarsa-maro-cu-talpa-ortopedica
(uf!) devine  insa foarte nostima pentru mine.I-am cumparat din acelasi magazin
de pe Lipsacani , de unde imi cumpar incaltari de cand m-am mutat in Bucuresti,
ii gasesc dragutzi dar destul de necomunicativi cu piciorul meu.In plus, pentru
ca posed o sensibilitate aparte ….ma dor-piciorusele cand ii port-CRUNT cateodata.Dar
nu ma las! De ce?Pentru ca ieri pentru prima data in viatza mea, o doamna bine-mbracata,
m-a oprit emotionata si foarte civilizat (  cu o oarecare doza de admiratie si
invidie) m-a intrebat de unde mi-am achizitionat incaltarile.I-am explicat politicos
si zambitoare si nedumerita mi-am vazut de drum.Nu exagerez cand spun ca s-a vazut
clar ca i-am facut ziua mai frumoasa.
Periplul a continuat in metrou si pe strada cand un cumul de dnsoare a reusit
sa-si suceasca gaturile  holbandu-se la picioarele mele ( care intre noi fie vorba
purtau o  pereche de pantalonasi pescaresti stil gavroche -deci nimic apetisant) Am
reusit sa starnesc  invidia unor cunostinte apatice si strigate de admiratie de
la prietena mea( semidependenta de cumparaturi)
Si cand te gandesti ca.de fapt, imi sunt mici.Cu toate ca am reusit sa gasesc
apocalipticul nr.40 ( la inaltimea mea cred ca sii un 45 nu s-ar vedea urat, dar
felul in care se intorc toti catre tine intr-un magazin cand ceri un 39-40….sau
cat de finutz poate arata un model expus startegic nr.35 si ce shoc am cand mi
se aduce nr. meu)Deci …am gasit numarul….perechea comoda si la moda fara sa
mai regasesc in picioarele tuturor vreo imitatie patetica.Pretul a fost ok, calitate
are…ce mai…visul oricarei femei….dar ma inhiba!Pey nu e normal ?cand toate
femeile se uita la piciorele mele si parca le si aud gandurile (vai, ce dragutz!pun
pariu ca au costat o groaza!si nici macar nu o avantajeaza!mie mi-ar sta cu sigurantza
mult mai bine!)
Drept urmare astazi m-am imbracat cat se poate smart-casual, trantind-o in Kitch
cand mi-am agatat de picioare….vechea mea pereche de aidasi:)
 
Ti-a placut? Da mai departe!

    Din aceeasi serie:

    • Post fara pereche:

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Post Navigation