20130720_195106Cine ar fi crezut ca ne vom descurca doar cu Pepsi in portbagaj, fara bani sau carduri, timp de 3 zile pe Valea Prahovei?! Nici noi nu eram foarte sigure ca o sa iasa. Dar parca era prea provocatoare ideea ca sa nu ne aventuram sa ne luam #varaincap.

Sincera sa fiu, ma pregateam moral sa hranesc toata echipa cu Pepsi intregul week-end, sa ma ofer sa spal vasele ca sa ne bem cafeaua si eventual sa dormim in cort (ca intr-un Opel Adam nu imi prea vizualizam pozitia de somn, ce sa mai spun de cea a colegelor de drum). Dar realitatea a fost alta.

Am executat eficient primul schimb chiar inainte de a parasi Bucurestiul, la vulcanizarea unde ne-am oprit sa facem presiunea la roti. Un zambet, doua cuvinte despre nebunia in care ne-am inrolat si treaba a fost gata. Oamenii pareau chiar uimiti de ce li se intampla. La fel de socati pareau si cei 3 baieti din Brasov pe care i-am oprit rugandu-i sa ne cumpere niste covrigi ca ne era pofta si care au spus ca asa ceva nu li s-a mai intamplat pana acum. Baiatul caruia, tot in Brasov, i-am cerut sa ne cumpere un Catan a fost si mai incurcat si, de emotie, nefiind atent la ce ii povesteam, a scos portofelul si ne-a intrebat cati bani trebuie sa doneze.

Prima oprire dupa Bucuresti a fost Ploiestiul unde ne-am baut regeste, la umbra, cafeaua la Dionysos, un restaurant grecesc unde am aflat ca Thassos e un fel de Eforie pentru greci si am primit o lista de locatii care TREBUIE vizitate in Grecia.

Dupa ce ne-am gasit cazare in Predeal la pensiunea Don Sergio de la baza partiei Clabucet (unde am ramas si a doua noapte pentru ca prea era bine iar proprietarii prea simpatici ca sa nu ii mai prindem la o vorba) ne-am indreptat spre centru, usor infometate si cu spaima in suflet (recunosc) ca nu vom gasi un loc decent unde sa ne hranim. Nu doar ca ne-am hranit (limonadele, papanasii, cirobele si pastele  au fost delicioase) la Terasa Dragului, dar ne-am distrat copios (si cu aceasta ocazie am „terorizat” un pic clientii) cu Florin, pianistul care canta acolo absolut dumnezeiesc si care ne-a convins sa facem karaoke. Fetele Pepsi erau in oras! Ne-a anuntat Don Sergio ca ni s-a dus vestea pana la el si inapoi cand ne-am intors seara la pensiune. Recomand ambele locatii din inima.

Sambata a fost o tura de forta pentru noi, intre o realimentare cu doze de Pepsi, achizitia unor fructe de padure (de la comerciantii de pe marginea drumului care ne-au rugat sa scriem pe Internet sa cumpere lumea fructe de la ei ca sunt sanatoase) si a unor bratari simpatice foc (proprietarul casutei de lemn nu a vrut sa fie filmat sau fotografiat dar ne-a lasat sa ne alegem ce vrem noi dintre toate produsele expuse), o vizita la Pestera Valea Cetatii al carei drum de acces m-a fascinat de cand am descoperit-o prima data(intrare facilitata de o familie simpatica alaturi de care am luat panta in piept cu succes) si o raita prin Brasov unde s-a intamplat sa dam de Lorena care ne-a hranit cu drag, nu ne-a mai ramas multa energie si ne-am retras in Predeal dupa ce am atacat serpentinele cu avant (masina scapase deja de ceva doze de Pepsi deci era mai usoara). Si aici nu pot decat sa va spun ca ne-am distrat:) #AmCursOLacrima, #AmDansat, am creat buchete cu feng shui, am urcat un pic pe partia pustie in plina vara, #AmMangaiatCaini si am asteptat in zadar revenirea ursoaicei cu pui care ne vizitase in prima seara.

Asta pentru ca suferisem prima infrangere a aventurii: nu am gasit cazare in Brasov sambata seara ca sa putem da curs invitatiei pe care ne-au facut-o cei de la Club Louis. In plus, pentru ca mesajul a ajuns la mine mult prea tarziu, nu am dat curs nici invitatiei la pranz la Bistro Ma Cocotte! din Brasov dar vreau sa le multumesc pentru intentie si le promit ca la urmatoarea vizita in Brasov nu scapa nevizitati.

Micul dejun l-am savurat in ambele dimineti in Sinaia, iar duminica am mai incheiat niste trazactii reusite pe drum cand ne-am potolit pofta de pepeni si cascaval afumat oferind in schimb doze de Pepsi. Week-end-ul l-am incheiat triumfator cu o vizita la centrul de echitatie Equestria unde ne-am delectat privirile cu frumoasele exemplare care se antrenau, dar si cu pisicile care populau zona.

Aparent Mona a continuat campania pana la sfarsitul zilei, negociind o cina in capitala.

Dar cred ca mai simplu este sa aruncati un ochi pe poze.

#varaincap a fost la inceput o provocare pentru mine si apoi s-a transformat intr-o experienta. Placuta. Romanii sunt oameni faini! M-am convins.

Daca nu ati urmarit in timp real aventurile noastre,  ale echipei baietilor (AndreiAdiIvoMariciu) sau celorlalte fete, le puteti descoperi pe hashtag-ul #varaincap pe toate retelele care suporta # (Instagram, Facebook, Twitter) sau pe blogurile noastre (al meu, al Andreei, al Monei)

Daca vreti si voi sa aveti parte de o experienta #varaincap intrati in concursul Pepsi si aveti sansa sa va bucurati de una chiar vara aceasta.

Ti-a placut? Da mai departe!

    Din aceeasi serie:

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Post Navigation